sâmbătă, 18 septembrie 2010

Philosophia și despre blogul acesta

Ce mai înseamnă filozofia în ziua de astăzi? Merită să mai scrii filozofie, sau chiar mai îndrăzneț, să faci un blog de filozofie?
Poate pare perimată această atitudine în fața "realităților" lumii pe care mulți le evocă atunci când vor să-și justifice opinia anti-filozofie: "oamenii mor de foame și frig, iar alții se ocupă de gânduri înalte", "realitatea este asta pe care o vedem și o trăim - corupție, sărăcie, lipsă de bani, nu concepțiile astea abstracte și fără folos", "ce spun filozofii nu mă ajută cu nimic, eu am de plătit datorii, am copii pe care trebuie să-i cresc și alte griji", "nu am timp eu de așa ceva, astea sunt pentru oameni care-și permit să stea și să se gândească, așa, la nemurirea sufletului", "țara arde și baba se piaptănă" și încă multe alte gânduri de acest fel, care evocă celebritatea negativă de care se bucură filozofia în prezentul nostru, al tuturor. Dar a stat cineva vreodată să se gândească cu adevărat de ce are atâtea conflicte înăuntrul lui, în afara lui, de ce apar atâtea griji, atâtea probleme în viața sa, de ce nu se descurcă în multe situații, de ce nu i se răspunde în multe altele, de ce există corupție, sărăcie și tot așa? Cred în mod sincer că prea puțini oameni au trecut prin acest proces profund al conștiinței! Pentru că această cufundare în interiorul ființei umane este una înfricoșătoare, care descoperă lucruri pe care probabil nu vrem să le aflăm și de care nu vrem să fim conștienți.
Filozofia este mai mult decât o disciplină banală care se predă în școală, este mai mult decât apanajul unor persoane care se auto-denumesc filozofi, este mai mult decât o colecție de cărți pe teme existențiale, pe care nu și le permite oricine, pentru că filozofia este o stare de fapt a ființei umane mereu întrebătoare. Filozofia este exact ceea ce spune originea greacă a denumirii și anume, o iubire de înțelepciune, nu în sensul că înțelepciunea a fost deja găsită și mai rămâne doar să fie iubită, ci din contră, înseamnă o căutare a înțelepciunii și a înțeleptirii, prin care omul ajunge să înțeleagă ce este cu adevărat starea de iubire. Filozofia înseamnă dezvoltarea cunoașterii de sine, pentru a percepe de la nivel înalt realitatea care ne înconjoară pe fiecare dintre noi și care ar putea deveni mult mai utilă din acest punct de vedere - cunoscând cum anume să eviți conflictele și problemele de zi cu zi, pentru că până la urmă, cine nu ar iubi această înțelepciune ajutătoare? Deci această stare de filozofie este una caracteristică omului înțeleptit, omului care pe zi ce trece își dezvoltă capacitățile esențiale dinlăuntrul ființei sale și totul este o continuă serie de întrebări și răspunsuri.
Acest blog nu se vrea decât a fi un promotor al filozofiei ca stare și încearcă să pună și întrebări, dar să ofere și un fel de răspunsuri sau supoziții, după cum cred autorii săi cel mai bine, fără a avea pretenții de a se numi înțelepți, sau despre scrierile lor, de a se numi înțelepte. De aceea și justificarea subtitlului - eseuri cu pretenții filozofice - fiindcă treapta filozofiei este ceva mai sus și pentru a ajunge acolo este necesară o pătrundere profundă în adâncul propriu. Noi, autorii, doar avem pretenția de la noi înșine de a atinge filozofia și nicidecum de a fi filozofi!
Acest blog nu aduce nimic nou sub soare, fiindcă vorbește despre lucruri care s-au mai spus în vremuri de demult și probabil se vor mai spune cât timp marea masă de oameni va continua să fie indiferentă, de aici și numele său, ca un fel de atenționare de început pentru cei influențabili ușor.
Acest blog vrea să aducă filozofia aproape de cei care tind spre ea, altfel articolele scrise aici ar fi rămas doar discuții private, între autorii acestui blog.
De asemenea, dacă există persoane care să se recunoască în expresiile de mai sus, care contrapun acestui blog, autorilor lui și filozofiei în general, păreri de genul "țara arde și baba se piaptănă", recomandarea noastră pentru voi este să nu citiți acest blog, pentru că v-ar aduce mai mult rău decât bine!
Dorința noastră pentru acest blog este de a mări numărul de cititori care sunt interesați să discute despre subiectele pe care noi le abordăm, dar mai ales să participe activ cu păreri pertinente și întrebări, pentru că până la urmă și noi, autorii și voi, cititorii, învățăm împreună și dezvoltăm împreună o stare de filozofie, care ne ajută pe fiecare în parte.

Acestea fiind spuse, vă dorim spor filozofic, gândire liberă și iubire de înțelepciune!

10 comentarii:

Cristiana spunea...

Buna ziua, dragii mei!
Si eu sunt de parerea - cu cuvintele mele - ca filozofia este arta de a trai, si am scris destul de multe lucruri pe aceasta tema. Este foarte drept ca si eu ma cam lupt cu morile de vant, caci lumea noastra are o formatie dispretuitor-preconceputa la adresa acestei forme de a percepe viata. Chiar zilele trecute m-am confruntat cu acest aspect, si vreau sa scriu in continuare, dupa cum imi va permite timpul, despre o astfel de tema.
Deocamdata eu am pus pe blogul principal bannerul (mai este expus pe undeva, dar vreau sa desfiintez dintre bloguri si sa raman doar cu cel principal).
Sincer, as avea placerea sa comentez aici, insa sunt foarte prinsa in acest moment cu un site si abia dupa ce il voi pune la punct (blogger deja face greutati, probabil ca se va dori in viitor plata pentru spatiul web) voi intra in activitate mai bogata.
Insa sunt aproape de voi, si oricum ramaneti printre cei pe care ii citesc.
Toate cele bune!!
Cu drag, Cristiana

Nihil Nove spunea...

Mulțumim mult stimată doamnă Cristiana, pentru cuvinte și pentru dispoziția de a pune banner-ul pe blogul dvs. Sunteți prima persoană care s-a înscris pe blogul nostru și apreciem susținerea. Ați spus frumos "arta de a trăi", dar din păcate foarte mulți nu par să înțeleagă acest lucru..., deocamdată.
Toate cele bune.
Autorii.

Cristiana spunea...

Hai sa facem o mica conventie: sunt Cristiana pentru toata lumea si nicidecum dna Cristiana!! Ne domnim de nu mai putem si pana la urma suntem prieteni eterni!!
Multumesc pentru intampinare!
Mai mult, cred ca ar fi bine sa va faceti un site personal, pe un server separat, caci ceea ce faceti aici este pretios si nu este cazul sa se piarda.
Week end placut in continuare!!

Nihil Nove spunea...

De acord, Cristiana. Este bună ideea și ne-am gândit și noi la ea, însă va mai dura până la ceva concret. Weekend plăcut de asemenea.

Lex spunea...

Eu sunt de acord cu Wittgenstein, filozofia e o boală, iar eu din păcate sunt o victimă a ei. Să fi apăsat de probleme filozofice nu cred că vine dintr-o plăcere, ci din sfărâmarea unei iluzii despre viaţă.

Filozofia începe în dezamăgire. Ceilalţi care nu sunt bolnavi de filozofie încă nu sunt oameni dezamăgiţi.

Aiton spunea...

@Lex
Interesant ce spui, dar nu cred că o "apăsare" poate să vină din sfărâmarea unei iluzii, ci mai degrabă, poate, o eliberare. Sunt atâtea iluzii în jurul nostru, de ordin religios, de ordin economic, de ordin literar chiar (nu orice filozof a înțeles filozofia, chiar dacă a ajung celebru). Sunt de acord că filozofia începe în dezamăgire, dar când afirm aceasta, mă gândesc că dezamăgirea este față de realitatea înconjurătoare, față de societatea incapabilă să iasă de sub vălul iluziei. În acest sens, dezamăgirea comportă o valență, mai degrabă, revoltătoare, iar revolta este întotdeauna un "aliat" inteligent.

Lex spunea...

Trebuie sa intelegi că filozofia devine boală atunci când începe să intre în nonsens metafizic. Dacă filozofia vorbeşte despre lume atunci e bună dar dacă nu atunci trebuie aruncată pe foc şi creatorul ei tratat ca un bolnav.

Societatea nu are nevoie de filozofi, decât atunci când ei sunt promotori ai unor ideologii. Asta e ce am observat. Mulţi au fost propagandişti, precum Hegel sau mai ştiu eu cine.

Aiton spunea...

Filozofia este boală atunci când devine nonsens punct
Ba mai mult, atunci nu mai e filozofie, așa cred eu.
Nu cred însă că societatea are nevoie de ideologii (în sensul unor prescripții). Cum văd eu lucrurile, lumea e plină de ideologii și idealuri, adunate de atâtea secole. S-a schimbat ceva? Tehnologia, da, a evoluat, mintea umană însă, prea puțin. Eu cred că omul trebuie să înțeleagă la nivel profund că nu este separat de ceilalți și singur să înceapă să schimbe lucrurile, pornind de la el însuși.
Societatea, într-adevăr, nu are nevoie de filozofi, ci de oameni inteligenți.

pruncu spunea...

Interesanta prezentarea, acum voi incepe incet incet sa citesc articolele.

Aiton spunea...

Bun găsit atunci.
O adnotare: atât eu, cât și colegul de blog - Kritikos - așteptăm comentarii și critici argumentate.
Spor la citit.

Trimiteți un comentariu

 
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Powerade Coupons