marți, 8 mai 2012

Puncte extreme

Oamenii concep lucrurile în general ca fiind duale. Cu alte cuvinte, noi percem realitatea ca fiind construită din extreme, ca bine-rău, viață-moarte, iubire-ură, lumină-întuneric, cald-rece și așa mai departe. Astfel, orice element care se află în acest interval deschis este un derivat fie al extremei percepută a fi pozitivă, fie al extremei percepută a fi negativă. Iar la mijloc ar fi indubitabilul zero, locul în care se armonizează cele două extreme, locul alegerii și libertății absolute. Însă acest model de a privi realitatea și universul care ne înconjoară este unul liniar.

Modelul liniar al dualității este relevant în măsura în care și mecanica newtoniană este funcțională pentru viteze mai mici decât viteza luminii, dar odată atinsă această limită, intră în joc mecanica relativistă, fără de care nu se pot explica forțele și comportamentele noi universale. Extremele trebuie gândite, astfel, într-o paradigmă a dinamicii continuă, a schimbării neîncetate de dispoziție, să spunem. În felul acesta, putem sesiza și pragmatismul unei astfel de viziuni în nenumărate aspecte ale vieții.

Punctele extreme, pe atât cât le putem noi percepe extremitatea, fuzionează în tocmai caracterul lor de neînvins și anume, acela al absolutului, al gradului ultim al ființării lor. Caldul extrem este tot una cu recele extrem, extremitatea luminii devine aceeași cu extremitatea întunericului, iubirea absolută se regăsește perfect în ura absolută, viața este aceeași cu moartea, iar binele suprem se oglindește în răul suprem. Toată această mișcare de dispoziție, de la o stare spre cealaltă este guvernată de o singură lege – măsură a ființei umane – aceea a libertății de alegere, zero-ul de care vorbeam mai devreme.

Dacă arunci o monedă în sus și o prinzi în palmă, ce anume vezi? Te poți uita și să spui că este vorba de „pajură” sau să spui că este vorba de „cap”. Însă mai mult decât aceste două fețe, aceste două percepții de fapt, observi cel mai simplu lucru posibil: moneda aruncată în sus și prinsă în palmă este tot monedă. Dualitatea ei este prinsă în iluzia extremelor, însă cu adevărat, extremele fuzionează în același material, în aceeași esență unică pentru fiecare dintre cele două simboluri, ceea ce înseamnă că oricând, „pajura” poate deveni „cap” și invers.

În om găsim întotdeauna această aruncare a monedei, în nenumăratele transfigurări ale ființei sale. O persoană eminamente morală poate fii capabilă de cel mai imoral lucru posibil, iar un individ cu foarte multe defecte poate face dovada celei mai sublime calități. Cea mai mare putere sau cel mai mare atu al unui om este în același timp și cea mai mare slăbiciune a sa.

Putem extinde această teorie asupra a varii fațete ale vieții și diferite domenii. Bunăoară, dacă este să ne gândim la structurarea politică, care este diferența esențială dintre un partid de extremă stânga și unul de extremă dreapta? Ambele sunt capabile în aceeași măsură să schițeze portretul unei societăți conduse prin mijloace dictatoriale. În lumea științei, valoarea pozitivă maximală a unei descoperiri se poate deosebi esențialmente de valoarea maximală negativă a ei? Energia nucleară este în aceeași măsură capabilă să potențeze dezvoltarea umanității precum este capabilă să distrugă orice ființă vie. Dacă este să luăm în discuție gândirea umană, prin ce se deosebește extrema logică a gândirii față de extrema sentimentală a ei? Doar și una și cealaltă îi răpesc omului capacitatea de a avea o viziune completă a realității încojurătoare.

Așadar, fiecare lucru conține în sine această magmă a extremelor, care poate irumpe oricând, fără deplina conștiință ei. Și fiecare lucru se poate naște din opusul său, devreme ce ambele sunt conținute în esența lucrului. Conștiința acestei baze ne pune pe noi în poziția echilibrului alegerii libere și de asemenea, ne mai învață să ne așteptăm la totul și în același timp la nimic din partea realității.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Powerade Coupons