luni, 11 iunie 2012

Raspuns la intelepciune

Am scris acest articol ca un raspuns la intrebarile adresate mie de catre un cititor, acum ceva timp, prin intermediul Formularului de Contact. Intrebarile se refereau la articolul Intelepciunea si am decis sa fac public raspunsul meu, fiindca prezinta aspecte valabile pentru toata lumea. Iata mesajul cititorului:
Buna seara,Ma numesc A. si am citit un articol foarte interesant referitor la intelepciune.As vrea sa va intreb: dvs. ati gasit intelepciunea? Daca da...cum? Astept un raspuns din toate.Va multumesc,o seara placuta in continuare!

Asadar, incep prin a spune ca din momentul cand am scris articolul despre Intelepciune si pana acum mi-am schimbat multe conceptii despre intelepciune si viata in general. Intelepciunea nu cred ca poate fi gasita direct, fiind mai degraba un proces de durata. Primul pas este dorinta de o gasi pentru ca daca aceasta exista e prezenta si sora ei geamana cea mai importanta si anume dorinta de a o cauta. Cel mai bun mod de a tinde spre intelepciune este sinceritatea cu tine insuti si anume sa stii de ce cauti intelepciunea (o vrei pentru putere, prestigiu, posesiune sau vrei sa scapi de suferinta?).

Al doilea cel mai important indicator ca tinzi spre intelepciune este abtinerea de la a judeca oamenii. Se poate spune la prima vedere ca acest lucru pare usor, dar e nevoie de mult echilibru pentru asta. Cred ca de la fiecare om putem invata ceva, nimeni nu poate judeca si asculta in acelasi timp. De cele mai multe ori, judecata dura este egala cu dispretul. Abtinerea in a te arunca in judecarea oamenilor este o dovada de maturitate psihica si implica o cunoastere profunda a naturii umane, fiindca de obicei tindem sa judecam efectele a ceea ce afecteaza oamenii, ci nu cauzele. Am putea sa ne uitam si la cauze, dar ce judecam cu atata ardoare este parte din noi si nu ne permite sa vedem mai departe de "noi".

Exista  unii oameni inteligenti, strict rationali, care inteleg multe lucruri, insa sunt formali, limitati de propria "voma intelectuala" si daca te uiti atent la ei o sa constati ca nu pot iesi din ei insisi. Degeaba sunt academicieni, au „n” doctorate si studii aprofundate, ei sunt prinsi intr-un cerc rigid, nu pot aduce nicicand ceva nou si stagneaza in gandire, au o perceptie care izoleaza.

Nimeni nu poate ajunge pe o cale buna sau rea decat prin schimbare. Diferenta insa o face vointa omului, pentru ca doar schimbarea este constanta. Pentru a se schimba cineva in rau nu trebuie sa faca nimic pentru asta, dar pentru a se schimba in bine e nevoie de mult efort. Sa nu uitam ca intelepciunea nu este parte distincta de oameni. Nu afirm ca eu nu judec pe nimeni, insa inainte de judeca incerc sa inteleg din mai multe puncte de vedere natura umana in complexitatea ei si cauzele ce au dus in acel punct. Pana la urma, a fi intelept este un mod de a cunoaste realitate asa cum este, fara distorsionare si a-i face fata intr-un mod care sa iti permita sa te bucuri de viata, fara a exclude suferinta intr-o anumita masura, care, oricum apare, mai devreme sau mai tarziu, intr-o forma sau alta. A gresi este o putere care face suportabila realitatea. Sigmund Freud spunea: "Omului ii trebuie un vis ca sa suporte realitatea".

Deci pana la urma, greseala este o alta parte a intelepciunii. Cele mai bune solutii la cele mai complicate probleme sunt cele mai simple ar spune multi, insa eu cred ca aici nu e vorba de o simplitate in sine, cat despre o modalitate unica de a le depasi, de un drum cu sens, inspre care cautatorul de intelepciune trebuie sa mearga si de la care nu se poate abate. Simplitatea are destula complexitate in ea. Societatea actuala nu lasa a fi duse greselile pana la capat din cauza unei schimbari continue, validand o criza de identitate. Astfel, omul e facut fie sa progreseze, fie sa regreseze. Este o criza de identitate pentru ca multi oameni nu se regasesc pe sine si nu se regasesc pe sine pentru ca nu sunt in normalitate, prin neconcordanta intre dorinte, fapte si ceea ce este cu adevarat. Eu cred ca nu numai lipsa de normalitate, ci si o prea mare "normalitate", o prea mare saturare de la mediul in care a crescut individul, prin satisfacerea tuturor nevoilor (normale), poate duce la frici. Fiind o criza de identitate, multi confunda valorile distructive si de posesiune cu cele firesti, deoarece cele normale nu pot fi negate, ci trebuie inlocuite cu altele noi.

Cred ca simplitatea solutiilor face parte dintr-un intreg de la care nu se poate face rabat, e unica. Daca pot spune ceva despre intelepciune as spune ca este o lupta continua pentru regasirea caii corecte si pentru pastrarea echilibrului. Adevaratele lupte sunt cele care se dau departe de ochii lumii, in interiorul nostru. Despre importanta invingerii de sine au scris multi autori celebri precum Mihailovici Dostoievski, Sun Tzu, Friedrich von Logau, Friedrich Nietzsche, Gottfried Leibniz, etc.

Societatea actuala e construita contrar orcarei directii spre intelepciune. Chiar daca societatea nu ne invata nimic ce ne-ar povatui spre intelepciune in mod direct, ea reuseste sa faca acest lucru in mod indirect, prin exemplele negative de langa noi. Este ca si cum eu as putea deosebi culoarea neagra mai usor, tocmai pentru ca exista culoarea alba.

Nimeni nu poate vorbi despre Intelepciune fara a vorbi despre Dumnezeu, dar mai ales despre Solomon, prin care "a vorbit" Dumnezeu, el fiind primul si ultimul care a cunoscut Intelepciunea pe toate fetele sale, ca un mare dar de la Dumnezeu. Cautarea lui Dumnezeu Adevarat (nu unul filozofic) este calea spre Intelepciune, pentru ca Intelepciunea nu are alt punct de plecare decat de la Dumnezeu si nu se "termina" decat in Dumnezeu.

Iată, in incheiere, cateva citate din Cartea Intelepciunii lui Solomon, nemaiavand nevoie de niciun altfel de comentariu.
"Ea umbla in toate partile cautand pe cei vrednici de ea si se arata prietenoasa in drumurile lor si ii intampina in tot ce pun la cale. Inceputul ei este pofta cea adevarata de invatatura. Iar pofta de invatatura are in sine iubirea, iar iubirea este paznica legilor ei, iar pazirea legilor ei este adeverirea nemuririi. Si nemurirea ne face sa fim aproape de Dumnezeu." (Cartea Intelepciunii lui Solomon); "Iar mie sa-mi daruiasca Dumnezeu sa graiesc precum gandesc si sa cuget in chip vrednic despre darurile Sale, caci El este povatuitorul intelepciunii si indreptatorul inteleptilor. Ca in mana Lui suntem si noi si cuvintele noastre si toata intelepciunea si stiinta lucrurilor."(Cartea Intelepciunii lui Solomon)

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Powerade Coupons